Madeira-Insula Fericirii . Oare?! Adica daca suntem nefericiti, mergem in vacanta in Madeira si ne intoarcem fericiti, zambitori, fara grija zilei de maine? . Asadar sa pornim in explorarea „Insulei fericirii”. Dupa o aterizare, nu cu putine emotii, ce-i drept pe micutul aeroport din Madeira, ne indreptam spre Funchal, capitala Madeirei, cel mai mare oras al arhipelagului , cu o populatie de peste 100.000 de locuitori.
Privirea mi-a fost atrasa de micul golf insorit si acoperit de flori de bunganvilea, unde este amplasat orasul.Ghidul imi spune cu mandrie ca Funchal este „mica Lisabona „a Madeirei. Il cred pe cuvant, fascinat de peisajul inconjurator, asemeni unui amfitetaru , a carui scena este formata de reteaua de strazi si de constructiile urbane. Gazda mea imi propune un popas la hotelul Reid’s Palace, un hotel de lux construit pe o stanca, cu vedere la Oceanul Atlantic. Savurez un ceai aromat si fierbinte, bautura favorita a calatorilor britanici, carora le placea sa se relaxexe in fotolii de rachita.De la simpaticul ospatar, aveam sa aflu ca la acest hotel s-a oprit celebrul om politic britanic Winston Churchil, care a pictat si a scris aici memoriile de razboi. Tot aici, aveam sa aflu, a locuit si George Bernard Shaw, renumitul dramaturg si prozator.
Dupa lectia de istorie si cultura, ne continuam drumul nostru catre hotelul unde aveam sa fiu cazat.Trecem prin centrul istoric, interesant prin conservarea cladirilor construite aici inca din secolele al XV-lea si al XVI-lea, ce amintesc de vremurile in care colonistii din Lisabona au pus bazele plantatiilor de trestie- de- zahar din jurul orasului Funchal. Pasii ne indreapta spre piata centrala-Praca do Municipio. Piata pavata cu pietre albe si negre si inconjurata de cladiri albe, e impresionanata.Incheiem vizitarea orasului Funchal in renumita piata Mercado dos Lavardaores, unde se pot face cumparaturi in voie.Aceasta este una din principalele atractii turistice din capitala, datorita coloritului sau. Ii propun gazdei mele sa ne asezam la una din mesele amplasate pe una terasele unei cafenele.In timp ce comand un espresso scurt , cafeaua mea preferata, cu zahar brun si lapte, in dreapta mea zaresc o pereche destul de galagioasa , trecuta de-a doua tinerete, tinandu-se de mana , cu lacrimi in ochi de fericire.Cuvintele romanesti rasunau in neant ca un vis ciudat. M-am apropiat, cu oarecare respect, intrebandu-i daca nu sunt cumva romani.Intersant: „tinerii indragistiti” faceau parte dintre sutele de seniori in Madeira, ce beneficiau de programul social initiat de guvernul social pentru seniori. Asadar, adevarata fericire nu are varsta, doar trebuie sa regasesti locul, unde scanteia se poate reaprinde. Madeira este unul dintre locurile unde scanteia iubirii se reaprinde, indiferent de anotimp. Am admirat chipurile fericite ale perechiei de indragostiti, dupa care ne indreptam spre
Ocean Gardens, hotelul care urma sa-mi fie casa pentru cateva zile.